Papusica

Era pe la inceputul lui decembrie.Afara era frig,ploua,ningea,iar vantul arunca stropii de apa,rapaind in geamuri.In casa,insa,era cald si din bucataria bunicii se revarsa miros imbietor de mere coapte.Citeam la lumina lampei,cand am auzit un mieunat.Am deschis repede usa si am vazut o pisicuta.Am crezut ca este a unui vecin caci era curata,ingrijita si foarte dragalasa.Am numit-o PAPUSICA.O am si acum decat ca s-a schimbat.Nu mai este o pisicuta timida ci este o cucoana mare care nu primeste gazde.

Draga Mos Craciun,te rog frumos...

Se apropie Craciunul!afara este ger.Copiii il asteapta pe Mos Craciun.Intr-o familie,erau doua fetite:Ina si Iulia.Mama a venit la copii si le-a spus:

               -Copii,e timpul sa ii scrieti scrisori lui Mos Craciun!

Fetele s-au pus pe scris.Ina,fiind mai mare,a scris o lista lunga.Dar totul incepea cu "Eu vreau!,,.Iulia l-a rugat pe Mosul sa-i aduca o papusa.Nerabdatoare,Ina s-a trezit mai devreme si a mers la ghetute.Iulia primise papusa,ea doar o scrisoare:"Ai uitat ceva.Trec mai tarziu,daca iti amintesti.Mos Craciun."Si-a dat seama.Uitase sa spuna ''Te rog frumos!,,.A scris repede alta scrisoare si s-a culcat.Mai tarziu,cand s-au trezit,fetele aveau ghetutele pline cu cadouri.Amandoua...

1 Decembrie,ziua Romaniei!

1 Decembrie 1918 - proclamarea Marii Uniri Nationale

De la 1 decembrie 1918 – ziua �n care s-a vestit lumii, prin hot�r�rea Adun�rii Na�ionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor rom�nilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I – �i p�n� �n timpul de fa��, fiecare cet��ean al Rom�niei �ntrgite a avut prilej s� asculte ori s� citeasc� diferite l�muriri cu privire la felul cum s-a �nf�ptuit Unirea aceasta �i la temeiurile care �i garanteaz� tr�inicia.

Nu erau �nsa �i nu sunt toate l�muririle izvor�te dintr-o cuno�tin�� deplina a �mprejur�rilor, nici dintr-o neprih�nit� iubire a adev�rului istoric. Unii din cei ce le dau, mai ales str�inii care nu au v�zut din capul locului cu ochi buni �ntregirea Rom�niei, urm�resc scopul de a �nf��i�a Unirea aceasta �n a�a fel �nc�t s� trezeasc� �n sufletul celor slabi de �nger �ndoial�, spun�nd c� ea nu ar putea s� fie trainic� sau c� nu ar fi izb�nda ne�ndoielnic� a vredniciei neamului rom�nesc.

Se �nt�mpl� s� auzim c�teodat� astfel de p�reri nu numai din partea str�inilor, cu g�nduri potrivnice, ci �i din partea unor rom�ni care – de�i socoti�i ca oameni de isprav� �i buni patrio�i – nu-�i vor fi luat osteneala s� cugete mai �ndelung �i mai p�trunz�tor, �nainte de a fi rostit p�reri pu�in l�murite cu privire la temeiurile Unirii na�ional-politice a tuturor rom�nilor.

Unirea na�ional-politic�, de la anul 1918, nu se cuvine s� fie �nf��i�at�, nici m�car �n parte, ca un dar, cobor�t asupra neamului rom�nesc din �ncrederea �i simpatia lumii civilizate, nici ca o alc�tuire �nt�mpl�toare, r�s�rit� din gre�elile du�manilor de veacuri. Chiar dac� asemenea gre�eli nu s-ar fi s�v�r�it niciodat� �mpotriva rom�nilor subjuga�i de-a lungul veacurilor de st�p�nire ungureasc�, austriac� sau ruseasc�, st�p�nirile acestea nedrepte ar fi trebuit s� se dezumfle �i mic�oreze �ndat� ce dreptul tuturor popoarelor de a-�i croi soarta dup� buna lor pricepere a izbutit a se �n�l�a la treapta de putere hot�r�toare �n noua �ntocmire a a�ez�m�ntului de pace european�. De aceea, Unirea rom�nilor trebuie �nf��i�at� totdeauna – potrivit adev�rului – ca urmarea fireasc� a unei preg�tiri istorice de sute de ani, �n cursul c�rora acest popor de eroi �i de mucenici a izbutit s�-�i apere cu uimitoare st�ruin�� „ s�r�cia �i nevoile �i neamul" (M. Eminescu–„ScrisoareaIII"),r�m�n�nd �mpotriva, tuturor n�v�lirilor barbare �i vremelnicelor st�p�niri str�ine, �n cea mai str�ns� leg�tur� cu p�m�ntul str�mo�esc �n care, ca �ntr-un liman de m�ntuire, �i-a putut ad�posti traiul de-a lungul vremilor de urgie.

Astfel, statul rom�n, �ntregit �n forma lui de ast�zi, trebuie pre�uit ca unul dintre cele mai statornice, av�nd temeiuri ad�nci �i nezguduite �n alc�tuirea geografic� a p�m�ntului str�mo�esc, �n firea poporului rom�n �i �n tr�inicia lui nepilduit�, �n leg�turile lui suflete�ti �nt�rite prin unitatea aceluia�i grai, aceleia�i credin�e, acelora�i datini �i obiceiuri, �n asem�narea nedesmin�it� a �ntocmirilor �i a�ez�mintelor mo�tenite din b�tr�ni �i, mai presus de toate, �n puterea moral� a con�tiin�ei na�ionale, f�r� de care ar fi �ubrede �i nesigure toate celelalte temeiuri.